De câţiva ani, tot mai multe persoane povestesc că au văzut păsări foarte mari pe câmpurile din sudul Bărăganului, zona Călăraşi şi în Dobrogea. Poate sunt dropii, au spus unii. Nu se poate, au spus alţii.
Dropia comună e, probabil, cea mai mare pasăre zburătoare din lume, care la începutul secolului trecut era des întâlnită pe suprafeţe mari din sudul Olteniei, Bărăgan, Câmpia de Vest şi Dobrogea.
Dimensiunile păsării, cantitatea mare de carne recoltată de la un singur exemplar, precum şi calitatea cărnii unui asemena vânat au făcut ca asupra dropiilor să se năpustească flagelul lăcomiei omeneşti.
Au fost vânate pentru hrană de ţărani şi din plăcere de către bogătaşi. Lovitura de graţie i-a dat-o agricultura socialistă, care a introdus chimicalele în culturile din care se hrăneau aceste păsări.
În anii ’80, autorităţile comuniste de la Bucureşti au vrut să salveze dropia în ultimul ceas. În acest scop, Ceauşescu ordonase înfiinţarea Rezervaţiei de Dropii de la Boianu, din Judeţul Olt. Astăzi rezervaţia e goală.
Cei responsabili nu au lăsat nici un document cu privire la soarta dropiilor din singura rezervaţie specifică din ţară. Din păcate, situaţia populaţiilor de dropii s-a deteriorat în întreaga lume.
La ora actuală, mai supravieţuiesc în lume doar 31.000 – 37.000 exemplare şi se fac eforturi mari în crescătorii pentru repopularea unor zone, cum ar fi Pusta Ungariei. În mod straniu însă, ceea ce alţii construiesc cu trudă, la noi se întâmplă în mod natural: dropiile au migrat înapoi în Bărăgan.
“Au fost semnalate populaţii de dropii în zona localităţii Mihai Bravu, din judeţul Giurgiu, în zona judeţului Călăraşi şi în sudul Dobrogei, localitatea Negru Vodă. Este o veste excepţională faptul că dropiile migrează în mod natural înapoi în România, din motive încă necunoscute”, ne-a spus profesorul universitar Florina Bran, doctor în economie şi geo-ecologie.
In cazul dropiilor se observă un dimorfism sexual accentuat. Masculul de dropie este cea mai masivă pasăre din Europa, putând ajunge până la 18,5 kg, adică e un curcan foarte mare. La noi, scriitorul C. Rosseti-Bălănescu a împuşcat un mascul capital care cântărea 22 kilograme.
Femelele sunt mult mai mici, cântărind între 3,5 şi 5 kg. Dropia se hrăneşte cu vegetaţie, fasole verde şi mazăre, dar şi cu insecte sau mici vertebrate. Este o pasăre tăcută, dar în perioada de cuibărire dar în perioada de cuibărire scoate un ţipăt ca un lătrat.
Sursa: http://www.nasul.tv/o-stire-fantastica-dupa-mai-bine-de-30-de-ani-dropia-comoara-disparuta-a-romaniei-s-a-intors-acasa/#sthash.9wkQRkDz.dpuf
